Doamne, ce știu eu e o fărâmă din atotstiinta Ta
E un fir de praf ce știe ca există pe-undeva
Dar ajuta-ma, Tu, Tată, cu atâta cât eu știu
Sa ma-ncred cu totu-n Tine ca să fiu un suflet viu.

Doamne, sunt o mână de țărână din atotcreatia Ta
N-am nici merit, nici arvună, dar îți dau viața mea
Și ajută-mă, Tu, Tată, cu ceea ce sunt eu
Sa te laud, Te slăvesc pentru că ești Dumnezeu.

Doamne, puterea mea e o furnică din atotputerea Ta
E slabă, amorțită, nu mai e cea fost cândva
Dar, umple-mă, Tu, Tată, cu puterea Duhului Tau Sfânt
Și ajută-mă să rămân în acest nou legământ.

Doamne, sunt un ciob rămas deoparte după ce s-a spart întregul
Am căutat la oameni pe cineva sa umple golul
Dar am rămas dezamăgit de ceea ce ei mi-au dat
Și doar la Tine, Tată scump, sufletul s-a înviorat.

Doamne, deși sunt un nimic pe lângă Măreția Ta
Tu L-ai dat pe Fiul ca jertfă pe Golgota
Deși n-am făcut nimic special, noi ființe muritoare,
Am primit prin El salvare, nume nou și-n dar iertare.